Cântare munţilor cărunţi,
Care cu-a lor creste sprijină cerul
Şi-a lor codri neumblaţi -
Tainic leagăn unde ne-am născut.

Drum care suie - în munţi cărăruie
Drum ce aleargă, sub brazi şi prin iarbă
Dus în sus, spre soare-apus,
Ce urcă pieptiş, in mestecăniş.

În ceţuri ascuns şi-ades nepătruns
Din vale, din râpă spre vârful în pâclă
Spre miazăzi, drum cu stihii
Ce fuge pieziş, in mestecăniş.

Mestecăniş, de strajă-n inima bucovinei
Mestecăniş, din vremuri de demult
Mestecăniş, acum vin către tine,
Mestecăniş, chemarea ta eu o aud!

Trunchi prăvălit, de vreme scobit
În drum astrucat, de ape cărat
Te-opreşte din cale la soare-răsare
Zăbavă-n desiş, in mestecăniş.

Un drum cu năluci pe care s-apuci
În munte s-ajungi, în neguri adânci
Departe-departe, la miază-noapte
Drumuri-cruciş... în mestecănis.